PAUN

Mediu de viata

Paunul (Pavo cristatus) este originar din Sri Lanka si India, insa poate fi gasit si in Pakistan, Nepal, Assam, Nagaland, Burma, Java, Ceylon, Malaya si Congo. Paunul este o pasare valoroasa si poate fi gasit aproape in orice tara in captivitate.

Paunul nu migreaza si nu calatoreste mult. Prefera padurile de foioase si cele deschise, zonele in care exista o sursa de apa si care se afla la o anumita distanta de oameni. Tot ce are nevoie un paun este un culcus la radacinile unui copac si suficienta apa si hrana. In salbaticie, este gasit la o altitudine intre 900-1200 metri. Poate rezista temperaturlor mai scazute, insa se descurca cu greu in mediile in care exista temperaturi reci si calde.

Caracteristici fizice

Paunul este cunoscut pentru trena sa extraordinara si pentru penajul colorat. Daca lungimea penajului ar fi inclusa, atunci paunul ar fi cea mai mare pasare zburatoare. Cantareste intre 2.7-6 kilograme si are o lungime a aripilor de 1.4-1.6 metri. Lungimea paunului variaza de la 0.86 metri pana la 2.12 metri.

Exista trei varietati de paun indian. Paunul alb are penele complet albe si nu este albinos, ci este o rasa pura deoarece are ochii maro. Paunul alb se putea gasi, la un moment dat, in Parcul Cismigiu, din Bucuresti. O alta varietate de paun este cel cu penele negre si varfuri verzi.  In ultimele doua decenii, aproape in fiecare an au fost descoperite noi mutatii la paun.

Reproducere

Exista o semnificativa legatura intre coada paunului si succesul imperecherii. Acest lucru este important pentru ca femela alege masculii care au trene elaborate. Masculii petrec mult timp ingrijindu-si si protejandu-si trena, ferind-o de pradatori. Succesul imperecherii depinde si de cate multe „ochiuri” (numite oceli) exista pe coada paunului. Un paun care afiseaza mai putine ocelii indica faptul ca  isi cheltuie energia luptand cu o infectie. Femelele aleg un mascul cu multe ocelii pentru ca puii sa mosteneasca sistemul imunitar al acelui mascul, crescandu-le sansa de supravietuire.

Paunul va putea incepe sa se imperecheze la varsta de 3 ani. Femela va depune 3-5 oua ovale si maronii, iar in unele cazuri poate depune chiar 12 oua. Perioada de incubatie dureaza 28 de zile. Puii pot zbura la varsta de o saptamana si vor fi nevoiti sa invete sa manance si sa bea apa prin imitatie. Un mascul are nevoie de trei ani pentru a-si dezvolta complet coada.

Paunul poate trai 25 de ani in captivitate, iar in salbaticie traieste in jur de 20 de ani. Cu toate acestea, media de viata in captivitate este mult mai mica decat cea din salbaticie, de aproximativ 16 ani. Acest lucru poate fi din cauza dietei. In salbaticie, paunul are o  multime de surse de hrana, insa in captivitate nu mai este nevoit sa umble pentru gasirea hranei si nu va putea arde excesul de calciu si proteine, ceea ce ii va afecta rinichii.

Comportament

Paunul prefera o viata solitara si izolata. In timpul perioadei de imperechere, masculul isi va apara teritoriul , iar femelele vor veni la el. Un mascul va avea pana la 6 femele intr-un singur sezon de imperechere. In restul anului, femelele traiesc singure sau intr-un grup de 2-3 femele. Paunul este o pasare diurna si va dormi in copaci pentru a se proteja de pradatori.

Hrana

Paunul este o pasare omnivora. Consuma insecte, viermi, termite, soparle, broaste si serpi. Paunul se mai hraneste cu mugurii copacilor, petale de flori, cereale, iarba si muguri de bambus. Are nevoie de multa apa pentru a supravietui.

Pradatori

Principalii pradatori ai paunului sunt pisicile mari, zibete, tigrii, leoparzii, cainii salbatici si sacalii. Pentru ca paunul se pricepe sa se ascunda rapid in tufisuri, cel mai des pradatorul il ia prin surprindere. Coada paunului contribuie la o rata mare a pradari lui. Cand bea apa sau isi etaleaza trena, campul vizual se ingusteaza si nu mai poate observa pradatorii.

Cu toate acestea, oamenii au facut cele mai mari pagube populatiei de pauni prin distrugerea mediului natural de viata, vanarea si consumarea oualelor si carnii de paun.